Despre contraceptie

Categorisit în:

Astazi avem un numar mare de metode eficiente de control al fertilitatii, metode pentru a preveni o sarcina nedorita, luand in calcul ca aproape jumatate din sarcinile obtinute sunt neintentionate. Contraceptia este o masura temporara si reversibila prin care se evita o sarcina, iar aceasta consta in utilizarea unei metode sau în folosirea unui produs contraceptiv. Nici o metoda de contraceptie nu este complet fara efecte secundare sau fara a prezenta un potential pericol.

Metodele de contraceptie sunt grupate mai mult in functie de eficienta decat dupa tipul de contraceptie. Avem metode de top, de nivel secund, de nivel tertiar, de nivel patru.

Metoda de top reprezinta:  implanturile contraceptive, dispozitivele contraceptive intrauterine si metode de sterilizare masculine si feminine, ultimele doua fiind ireversibile.

Metode de nivel secundar:  contraceptive hormonale sistemice, sub forma de tablete orale, injectii intramusculare, plasturi transdermici, inele transvaginale, toate aceste metode sunt reversibile.

Metode de nivel tertiar includ metodele de bariera pentru barbati si femei (prezervativ masculin si femin, diafragma), metoda calendarului.

Metoda de nivel patru cuprinde preparatele spermicide, cu o rata de esec de 21-30%. Metoda retragerii sau coitul intrerupt este atat de imprevizibil, incat nu este considerat o metoda de contraceptie.

Din metodele de top cele mai uzitate sunt dispozitivele contraceptive intrauterine sau altfel spus DIU (dispozitiv intrauterin). Dizpozitivul intrauterin (DIU) a fost prima metoda de contracepţie reversibila din lume, urmat de pilula contraceptiva şi de prezervativul masculin. DIU poate fi simplu cu insertii de Cupru (Cooper-T 380A) sau cu rezervor hormonal (levonogestrel) ce elibereaza constant/zilnic o anumita concentratie constanta de hormon (Mirena sau Jaydess). Sunt metode de contraceptie ce ofera o siguranta de cca 99%.

Cooper-T 380A este un DIU de generatia a treia: suprafaţa de infasurare a firului de Cu este de 275 – 380 mm².

Mecanism de acţiune

  • efect toxic pe spermatozoid şi pe ovul (efect precoce)
  • reactie inflamatorie sterila la nivelul mucoasei uterine (endometru), care are efect antiimplantator
  • prezenta Cu in mucusul cervical inhiba penetrarea spermatozoizilor la acest nivel
  • inhiba transportul ovulului catre cavitatea uterina
  • ocupa o suprafata importanta din cavitatea uterina, diminuand sansele implantarii
  • poate fi utilizat ca metoda contraceptiva de urgenta, daca se monteaza la cel mult 5 zile de la ovulaţie.

 

Indicatii

Poate beneficia de un DIU orice femeie care solicita o metoda contraceptiva si care, dupa o informare corecta, poate lua o decizie in cunostinta de cauza. Steriletul poate fi recomandat mai ales femeilor care:

  • au nascut numarul de copii planificat si doresc o metoda contraceptiva eficienta, dar reversibila
  • prefera o metoda care nu necesita aplicare libera, nu interfera cu actul sexual si nu depinde de partener
  • au contraindicatii pentru contraceptia orala (hormonala)
  • au dificultati in procurarea, dar si utilizarea pilulei contraceptive sau a mijloacelor de bariera

 

Contraindicatii:

Contraindicatii absolute:

  • sarcina
  • postpartum: mai puţin de 4 saptamani
  • infectii pelvine acute in evolutie sau recidivate
  • SIDA
  • antecedente de SEU
  • malformatii uterine importante
  • fibromul submucos
  • polipi endouterini
  • hemoragii genitale nediagnosticate
  • cancer genital (sau suspiciune)
  • maladie trofoblastica
  • valvulopatie cu risc de endocardita
  • tratamente imunosupresoare
  • maladia Wilson
  • hipersensibilitate la Cu.

Contraindicaţii relative:

  • risc crescut de salpingita
  • antecedente de salpingita
  • risc inalt de ITS (infectii cu transmitere sexuala)
  • stenoza cervicala
  • dismenoree, menoragie, anemie
  • coagulopatii, tratamente cu anticoagulante.

Contraindicaţii tranzitorii:

  • vaginita
  • cervicita (in special cu Chlamidya sau gonococ)
  • displazii cervicale
  • diabet neechilibrat

 

Complicatii

Sarcina intrauterina -impune extragerea DIU cat mai precoce in sarcina cand firul steriletului este încă accesibil.

Studii serioase arata ca sarcinile care evolueaza cu DIU sunt sarcini cu risc: ruperea prematura a membranelor, nastere prematura, corioamniotita. Chiar daca s-a reusit retragerea steriletului chiar la inceputul sarcinii, complicatiile perinatale par a fi mai frecvente ca in sarcinile fara DIU.

 

Sarcina extrauterina (SEU)

Este foarte rara la femeile care folosesc DIU ( 0,02 / 100 femei / an). Totusi, daca o femeie ramane insarcinata avand montat un DIU, posibilitatea relativa ca aceasta sarcina sa fie extrauterina este crescuta. SEU la femeile purtatoare de sterilet este dominată de trei noţiuni esenţiale:

evitarea montarii unui sterilet la o femeie cu risc crescut pentru SEU: sarcina ectopica anterioara, antecedente de plastie tubara, salpingita, endometrioza,

informarea sistematica a tuturor utilizatoarelor de DIU de riscul de SEU,

sa gandim constant la riscul de SEU la utilizatoarele de DIU in caz de: sarcina, metroragii sau dureri pelvine. De aici rezulta interesul dozarii βhCG plasmatice si a ecografiei endovaginale.

 

Expulzia

Riscul de expulzie a DIU survine la o femeie din 20, mai ales in primul an si in special in primele trei luni, ceea ce implica necesitatea efectuarii ecografiei endovaginale pentru confirmarea prezentei DIU.
Perforarea

Este un accident foarte rar, dar redutabil. Survine in timpul insertiei sau secundar, la distanta de montare prin migrarea transparietala uterina a DIU.

 

Infecţia: Dintre toate metodele contraceptive, DIU se insoteste de riscul infectios pelvin cel mai ridicat.

Endometrita, salpingita, pelviperitonita si, excepţional, endocardita reprezinta complicaţiile infecţioase cele mai preocupante ale acestui tip de contracepţie. Riscul infectios este legat mai mult de viata sexuala a pacientelor decat de DIU. In acest sens, acest risc trebuie luat foarte in serios mai ales la tinere, in general mai expuse decat femeile adulte la ITS (infectii cu transmisie sexuala) si carora trebuie sa li se conserve fertilitatea ulterioara. Durata de valabilitate a majoritatii DIU este de 5 ani, insa pentru cele cu suprafata mare de Cu (275, 380 mm²) se extinde pana la 10 ani. Pentru acestea din urma, daca se monteaza in apropierea varstei de 40 de ani, se recomanda sa nu se mai extraga pana la instalarea menopauzei.

 

Concluzii

DIU cu Cupru moderne reprezinta o metoda contraceptiva putin costisitoare, foarte eficienta, care nu presupune constrangeri, asociata cu un bun control al ciclului menstrual, bine tolerata si rapid reversibila.

DIU cu levonogestrel se prezinta sub forma unui dispozitiv in “T”, de dimensiuni reduse (28 mm x 30 mm), fabricat din material plastic flexibil si invelit de un cilindru ce contine levonorgestrel. DIU cu levonogestrel  este introdus de catre medicul ginecolog in uterul pacientei, unde elibereaza cantitati mici de hormon, motiv pentru care doar o mica parte din cantitatea de levonorgestrel eliberata patrunde in circulatia sistemica. DIU cu levonogestrel  se adreseaza in principal acelor femei care doresc sa beneficieze de o metoda contraceptiva de lunga durata si care nu doresc sa utilizeze anticonceptionalele orale zilnice. El prezinta de asemenea beneficiul de a restabili nivelul normal de fertilitate al femeii dupa inlaturarea sa.

Efectul contraceptiv al DIU hormonale difera de cel al contraceptivelor orale. Ciclul menstrual si procesul ovulatiei raman practic neschimbate in cazul folosirii DIU. Mecanismul principal de actiune al tuturor DIU hormonale, consta in manifestarile la nivel local (uter, atrofia mucoasei uterine) ale hormonului continut de acestea (de cele mai multe ori levonorgestrel), precum cresterea vascozitatii mucusului la nivelul colului uterin.

(Sursa: sitemedical.md)

 

Doze si mod de administrare:

DIU cu levonogestrel  se introduce in cavitatea uterina si este eficace timp de 3 ani pana la 7 ani in functie de tipul de DIU hormonal (Mirena sau Jaydess).

Se recomanda ca DIU hormonal sa fie introdus numai de catre medici/cadre medicale cu experienta in introducerea DIU si/sau care au fost instruiti in ceea ce priveste procedura  de insertie.

Se introduce in cavitatea uterina in 7 zile de la debutul menstruatiei. DIU hormonal poate fi inlocuit cu un sistem nou in orice moment al ciclului menstrual. DIU hormonal poate fi introdus, de asemenea, imediat dupa un avort in primul trimestru de sarcina. Insertia postpartum trebuie amanata pana cand procesul de involutie a uterului este complet, dar nu mai curand de 6 saptamani dupa nastere. In cazul in care involutia intarzie in mod semnificativ, se recomanda sa asteptati pana trec 12 saptamani postpartum.

In cazul insertiei dificile si/sau al unei dureri sau sangerari exceptionale in timpul sau dupa insertie, trebuie luate imediat masuri pentru excluderea perforatiei, cum sunt examinarea fizica si ecografia.

 

Cine nu ar trebui sa foloseasca DIU cu levonogestrel?

  • Pacientii in varsta – femeile aflate in post-menopauza
  • Pacientele care alapteaza
  • Pacientii cu insuficienta hepatica
  • Pacientii cu insuficienta renala
  • Copii si adolescentii

 

Contraindicatii:

  • Prezenta unei sarcini
  • Boala inflamatorie pelvina acuta sau recurenta sau afectiuni asociate cu un risc crescut de infectii pelvine
  • Cervicita acuta sau vaginita
  • Endometrita postpartum sau avort cu complicatii infectioase in ultimile 3 luni
  • Patologie maligna uterina sau cervicala
  • Tumori progestogen-dependente, de exemplu neoplasm mamar
  • Hemoragie vaginala anormala de etiologie necunoscuta
  • Anomalii uterine congenitale sau dobandite, inclusiv fibrom
  • Afectiuni hepatice acute sau tumori hepatice

 

Utilizarea DIU cu levonogestrel

  • Utilizarea DIU cu levonorgestrel in scop anticoncepțional
  • Utilizarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel in rezolvarea menstruațiilor prea abundente si/sau prea indelungate, precum si a sangerarilor neregulate din vagin la femei de diferite vârste.
  • Utilizarea DIU cu levonorgestrel de catre paciente cu sindromul ovarelor polichistice, cu scopul reducerii riscului de dezvoltare a hiperplaziei si/sau a cancerului endometrial.
  • Utilizarea DIU cu levonorgestrel in tratamentul hiperplaziei endometriale.
  • Utilizarea  steriletului cu levonorgestrel pentru ameliorarea sangerarilor la pacientele cu fibrom uterin.
  • Utilizarea steriletului cu levonorgestrel in ameliorarea sau rezolvarea durerilor din timpul menstruațiilor și a durerilor pelviene cronice asociate cu endometrioza.
  • Utilizarea DIU cu levonorgestrel in ameliorarea diverselor simptome asociate cu adenomioza (dureri severe in timpul menstruatiilor, dureri cronice in zona pelvina, sangerari abundente si/sau neregulate din vagin).

 

Printre diferite metode contraceptive de nivel secundar, este si contraceptia hormonala, cum ar fi pilula contraceptiva (asa cum mai sunt numite anticonceptionalele). Pe langa aceasta, exista si alte metode care au la baza terapia hormonala.

Pilulele contraceptive, care mai sunt denumite si contraceptive orale, sunt medicamente luate pe gura pentru a preveni sarcina nedorita. Ele sunt o metoda contraceptiva eficienta, iar atunci cand sunt luate in mod corect, sunt pana la 99,99% eficiente. Cu toate acestea, anticoncepționalele nu protejeaza de bolile cu transmitere sexuala, cum ar fi HIV, virusul care cauzeaza SIDA.

Anticonceptionalele sau pilulele contraceptive sunt un tip de medicament cu hormoni, care se iau in  fiecare zi pentru a preveni o sarcina. Exista multe branduri diferite de anticonceptionale. Pilulele anticonceptionale sunt sigure, nu foarte scumpe si eficiente daca se iau intotdeauna la timp. Pe langa faptul ca previn o sarcina nedorita, anticonceptionalele au multe alte beneficii pentru sanatate.

 

 

 

Tipuri de anticonceptionale

Anticonceptionale combinate sau estroprogestative – acestea conțin forme sintetice (produse in laborator) ale hormonilor estrogen și progestativ de sinteza (progestativul este un tip de medicament care este folosit cel mai frecvent in contraceptia hormonala si in terapia hormonala a femeilor aflate la menopauza).

Acestea inhiba ovulatia și  modifica invelisul intern al uterului (endometrul), facand implantarea putin probabila, ingroasa mucusul de la nivelul colului uterin și astfel ingreuneaza trecerea spermatozoizilor in cavitatea uterina si trompele uterine.

Majoritatea pilulelor din fiecare folie (ciclu) sunt active, ceea ce inseamna ca ele contin hormoni. Restul pilulelor (ultimele 7) sunt inactive, adica nu contin hormoni.

Exista mai multe tipuri de anticonceptionale combinate:

Anticonceptionale monofazice: acestea sunt folosite in cicluri de o luna și fiecare pilula activa are aceeasi doza de hormoni; in ultima saptamana a ciclului menstrual, pacienta ia pilulele inactive si apoi are menstruatia.

Anticonceptionale multifazice: acestea sunt folosite in cicluri de o luna si ofera cantitati diferite de hormoni pe timpul administrarii; in timpul ultimei saptamani a ciclului menstrual, femeia ia pilulele inactive și are apoi menstruatia.

Anticonceptionale pentru ciclu extins: acestea sunt, de obicei, folosite in cazul ciclurilor de 13 saptamani; femeia ia pilulele contraceptive active timp de 12 saptamani, iar in timpul ultimei saptamani a ciclului ei menstrual, ia pilulele inactive și are menstruația. Drept rezultat, femeia are menstruatie doar de 3 sau de 4 ori pe an.

Anticoncepționale monohormonale (doar cu progestative)

Pe langa anticonceptionalele combinate, mai exista o categorie de anticonceptionale numite monohormonale. Pilulele contraceptive pe baza doar de progestative contin un hormon sintetic (progestativ de sinteză), nu contin estrogen. Acest tip de pilula contraceptiva este numita „mini-pilula”.

Contraceptivele orale care contin doar progestative ar putea fi o optiune buna pentru pacientele care nu pot lua estrogen din motive de sanatate sau din alte motive. In cazul contraceptivelor ce conțin doar progestative, toate pilulele din folie (din ciclul menstrual) sunt active. Nu exista pilule inactive, asa ca femeia poate sa aiba sau nu menstruatie in timp ce ia anticonceptionale monohormonale care au doar progestative.

 

Cum actioneaza anticonceptionalele in organism?

Anticonceptionale combinate sau estroprogestative functioneaza sau actioneaza in 2 moduri. In primul rand, actioneaza la nivelul axului hipotalamo-hipofizo-ovarian, impiedicand ovulatia. Asta inseamna ca ovarele nu vor elibera un ovul in fiecare luna. In al doilea rand, aceste pilule contraceptive determină organismul sa ingroase mucusul cerival. Acest mucus cervical este, de fapt, fluidul din jurul colului uterin (numit și cervix) care ajuta sperma sa „calatoreasca” spre uterul femeii, astfel incat sa poata fecunda un ovul. Mucusul cervical ingrosat ajuta, pentru ca el impiedica sperma sa ajunga la uterul femeii.

Anticonceptionalele sau pilulele monohormonale functioneaza, de asemenea, in cateva moduri diferite. In principal, ele actioneaza prin ingrosarea mucusului cervical si prin subțierea endometrului femeii. Endometrul este acea captuseala sau mucoasa care tapeteaza suprafata interna a uterului, unde un ovul se fixeaza sau se implanteaza dupa ce a fost fecundat de spermatozoid. Daca aceasta mucoasa sau „captuseala” este mai subtire decat in mod normal, ovulului ii este mai greu sa se fixeze pe ea, ceea ce va impiedica o sarcina sa se dezvolte. In plus, anticonceptionalele ce conțin doar progestativ pot preveni sau pot impiedica ovulatia.

Daca sunt luate in mod corect, anticonceptionalele sunt foarte eficiente in prevenirea unei sarcini nedorite. Potrivit specialistilor americani de la CDC (cdc.gov), atat anticonceptionalele combinate, cat și cele monohormonale au rata de insucces de 9%, in ceea ce privește folosirea. Pentru a fi pe deplin eficiente, contraceptivele orale ce conțin doar progestative trebuie luate in acelasi interval de 3 ore, in fiecare zi. Aceasta „fereastra” este mult mai flexibila cand vine vorba de anticonceptionalele combinate.

Atunci cand alegi metoda contraceptiva pe care vrei sa o folosesți, trebuie sa ai in vedere atat punctele tari, cat si pe cele slabe. La punctele forte, ai cateva avantaje: cicluri menstruale mai regulate, menstruatii mai putin abundente, poti sa nu ai deloc ciclu menstrual, in funcție de tipul de anticonceptional si poti avea mai putine crampe menstruale.

La capitolul puncte slabe, se numara costul, care poate fi uneori ridicat. Contraceptivele orale nu iți ofera protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala. Ele pot provoca sensibilitate sau dureri de sani, spotting (iti poti pata lenjeria intre menstruatii), cheaguri de sange si tensiune arteriala ridicata.

In vreme ce majoritatea femeilor aleg sa ia anticonceptionale pentru a nu risca sa ramana accidental insarcinate, un mic procent de femei apeleaza la contraceptia hormonala din alte motive, cum ar fi:

  • pentru a regla sau pentru a opri temporar ciclurile menstruale
  • pentru a reduce simptomele asociate cu sindromul premenstrual (PMS) si/sau dezechilibrele hormonale (cum ar fi acneea vulgara, sangerarile abundente din timpul menstruatiei sau crampele menstruale/durerile foarte mari).

Anticonceptionalele au numeroase aplicatii, pe langa impiedicarea formarii sarcinii. Printre beneficiile pilulei contraceptive se afla urmatoarele:

  • Ajuta la regularizarea menstrelor
  • Reduce durerea din perioada ovulatiei
  • Diminueaza crampele musculare din timpul menstruatiei
  • Reduce riscul de anemie pe fondul unor menstre abundente
  • Reduce din intensitatea simptomelor asociate tulburarii disforice premenstruale
  • Ajuta la mentinerea sub control a pilozitatii faciale si corporale
  • Reduce riscul de sarcina ectopica (in afara uterului)
  • Diminueaza acneea
  • Calmeaza migrenele asociate menstrelor dureroase.

 

Alegerea contraceptivelor orale poate depinde si de urmatorii factori:

  • Simptomele din timpul menstruatiei
  • Sanatatea cardiovasculara
  • Bolile cornice
  • Daca alaptezi
  • Anumite medicamente care ar putea reduce din eficacitatea anticonceptionalelor. In acest caz, este recomandat sa vorbesti cu medicul despre combinarea contraceptivelor cu alte medicamente, suplimente alimentare sau produse naturiste.

 

Cum se administreaza anticonceptionalele

Administrarea de anticonceptionale porneste de la o discutie cu medicul ginecolog sau cu un specialist in planificare familiala. De regula, se recomanda anticonceptionalele combinate si, in cazuri rare, variantele monohormonale. In acest context, este bine de stiut ca exista folii care acopera cicluri menstruale de 21 de zile, de 24 de zile sau de 28 de zile.

Unele anticonceptionale vin si cu regimuri mai extinse, motiv pentru care este bine sa ceri parerea unui specialist, daca ai un ciclu menstrual mai mare de 28 de zile.
Indiferent de numarul de pilule dintr-o folie, trebuie sa iei cate o pastila in fiecare zi, in jurul aceleiasi ore.

In general, poti incepe sa iei pilula contraceptiva in orice moment al ciclului menstrual. Exista mentiuni speciale daca abia ai nascut, ai avut un avort sau ai pierdut sarcina, insa aceste lucruri variaza de la caz la caz si le poti afla de la ginecolog.

Daca incepi sa iei contraceptive orale in prima zi a ciclului menstrual, vei fi protejata impotriva unei sarcini nedorite imediat. Nu va mai fi nevoie de metode contraceptive suplimentare. In cazul in care incepi sa iei pilula din a cincea zi a ciclului menstrual, tot vei fi protejata, insa, dupa a cincea zi, nu vei mai fi protejata. Astfel, daca prima pilula o iei in a zecea zi a ciclului menstrual, va trebui sa folosesti inca o metoda contraceptiva timp de cel putin sapte zile. Daca doresti sa incepi sa iei pilula dupa a cincea zi a ciclului menstrual, asigura-te ca nu esti insarcinata. Pentru a reduce orice dubiu, fa un test de sarcina la trei saptamani dupa ultimul contact sexual neprotejat.

 

Ce faci daca ai uitat sa iei pilula contraceptiva

Daca ai uitat o singura data sa iei pilula sau ai inceput o folie cu o zi mai tarziu, continui sa fii protejata impotriva sarcinii. Este recomandat sa iei pilula uitata in momentul in care iti dai seama de eroare, chiar daca acest lucru inseamna sa iei doua in aceeasi zi. In continuare, ia anticonceptionalele in mod normal. Dupa pierderea sarcinii sau dupa un avort, poti incepe sa iei pilula din a cincea zi. Daca iei anticonceptionale dupa ziua a cincea, vei mai avea nevoie de o alta metoda contraceptiva timp de sapte zile.

 

Care sunt efectele adverse ale anticonceptionalelor

Pilulele contraceptive reprezinta o metoda sigura pentru majoritatea femeilor. Cu toate acestea, pot aparea efecte secundare precum:

  • Libido scazut
  • Pierderea menstruatiei sau sangerari excesive care pot dura mai mult de o saptamana
  • Sangerari intre menstre
  • Greata
  • Iritatii vaginale
  • Sensibilitate la nivelul sanilor.

De regula, aceste simptome trec dupa cateva luni de folosire a anticonceptionalelor, insa, daca persista, este recomandat sa te adresezi medicului. Acesta iti poate sugera sa folosesti un alt timp de anticonceptional.

De asemenea, contraceptivele orale pot creste usor riscul de cancer de col uterin, insa nu se stie daca acest lucru se intampla din cauza folosirii medicamentului sau prin expunerea la HPV in urma activitatii sexuale.

 

Complicatii ale folosirii anticonceptionalelor

Folosirea anticonceptionalelor poate creste riscul de:

  • Cheaguri de sange;
  • Tromboza;
  • Atac de cord;
  • Atac vascular cerebral;
  • Embolism pulmonar.

La majoritatea femeilor, astfel de probleme de sanatate nu apar. Ele sunt mai comune:

  • Femeilor supraponderale sau obeze;
  • Persoanelor hipertensive;
  • Celor imobilizate la pat.

 

Care sunt contraindicatiile folosirii anticonceptionalelor

Anticonceptionalele nu ar trebui luate:

  • In sarcina
  • Daca ai avut accident vascular cerebral
  • Daca ai tromboflebita sau afectiuni tromboembolice
  • Daca ai hipertensiune arteriala
  • Daca ai avut infarct miocardic
  • Daca suferi de afectiuni hepatice
  • Daca ai tumoare hepatica benigna
  • Daca ai cancer de san sau ai istoric de cancer de san
  • Daca ai hemoragii de origine neidentificata
  • Daca ai peste 40 de ani sau peste 35 de ani si esti fumatoare.

In alte cazuri, anticonceptionalele pot fi administrate, insa atrag dupa sine un risc mai mare de complicatii sau intensificarea simptomelor. Aici intra:

  • Litiaza biliara
  • Fibromul uterin
  • Afectiunile renale
  • Afectiunile cardiovasculare
  • Diabetul zaharat
  • Alaptarea
  • Depresia severa.

 

Care sunt cele mai raspandite mituri despre anticonceptionale

Exista numeroase mituri despre folosirea anticonceptionalelor, majoritatea fiind false sau nedemonstrate stiintific. Mai jos sunt cateva dintre cele mai raspandite mituri despre folosirea anticonceptionalelor, alaturi de cateva explicatii.

 

„Contraceptivele ingrasa”

Multa lume crede ca luarea de anticonceptionale cauzeaza ingrasare, insa, potrivit datelor, acest lucru tine mai mult de zona miturilor decat de realitate. Un studiu realizat in 2014 pe 150 de femei normoponderale si obeze arata ca luarea de anticonceptionale nu a dus la ingrasarea in niciun grup. Similar, un raport care a analizat 22 de studii anterioare nu a gasit nicio legatura intre administrarea de contraceptive orale si luarea in greutate. In cadrul studiilor care au descoperit o legatura intre anticonceptionale si ingrasare, diferenta nu a depasit aproximativ 2,2 kg.

 

„Pilula trebuie luata in fiecare zi la aceeasi ora”

Desi luarea pastilei la aceeasi ora nu este un lucru rau, majoritatea anticonceptionalelor sunt la fel de eficiente indiferent de ora la care sunt luate, atat timp cat le iei zilnic. Totusi, exista o exceptie: anticonceptionalele monohormonale. Acestea trebuie luate zilnic intr-o „fereastra” de trei ore.

 

„Anticonceptionalele cauzeaza cancer la san”

Luarea de anticonceptionale nu cauzeaza cancerul de san, insa poate creste usor riscul de aparitie a sa cu pana la 7%, potrivit unei analize comparative a sanatatii a peste 150.000 de femei cu si fara cancer de san. Alte studii au descoperit un risc mai mare in cazul femeilor care luau pilule trifazice (acelea care folosesc trei doze diferite de hormoni in timpul unui ciclu menstrual). Totodata, femeile care iau anticonceptionale au un risc mai mic de cancer endometrial, ovarian si colorectal, prin comparatie cu cele care nu au luat niciodata contraceptive orale.

 

„Anticonceptionalele afecteaza fertilitatea”

Este nevoie de cateva luni pana cand ciclul menstrual revine la normal, indiferent daca folosesti contraceptive orale, sterilet sau alte forme similare. Cu toate acestea, nu exista dovezi ca administrarea de anticonceptionale afecteaza fertilitatea pe termen lung.
Infertilitatea apare mai ales in randul cuplurilor de peste 30-35 de ani, insa acest lucru se intampla in mod firesc pe masura ce imbatranim si nu ca urmare a folosirii unei metode de contraceptie orala. Pe de alta parte, anticonceptionalele te protejeaza de o sarcina nedorita, insa nu si de o boala cu transmitere sexuala. Dobandirea unei astfel de boli, insa, poate afecta fertilitatea, un motiv in plus pentru care este recomandata folosirea anticonceptionalelor alaturi de prezervative.

 

„Persoanele trecute de o anumita varsta nu au nevoie de anticonceptionale”

Unele persoane cred ca, daca au atins o anumita varsta sau au menstre neregulate, nu pot ramane insarcinate. Adevarul este ca o femeie poate ramane insarcinata, in mod natural, pana ce ajunge la menopauza. Aceasta faza apare atunci cand au trecut 12 luni la rand si nu a avut menstruatie. Menopauza poate aparea intre 40 si 55 de ani, varsta medie fiind cuprinsa, in general, intre 45 si 51 de ani. Pe de alta parte, barbatii continua sa fie fertili pana in jurul varstei de 60-70 de ani. Cu toate acestea, conceperea unui copil la o varsta inaintata este asociata unor anomalii congenitale si altor probleme de sanatate.

 

„Nu este sigur sa iei anticonceptionale fara intrerupere”

Nu exista dovezi medicale care sa sugereze ca femeile sanatoase si tinere trebuie sa ia pauza de la luarea anticonceptionalelor. Este sigur sa iei contraceptive orale cat timp ai nevoie, fara a aparea probleme de sanatate. Totusi, doctorii recomanda ca femeile sa isi reevalueze nevoile contraceptive la fiecare 15 ani sau dupa varsta de 35 de ani. Dupa aceasta varsta, formele sintetice de estrogen din unele anticonceptionale pot creste riscul de formare a cheagurilor de sange la unele femei.

 

„Toate anticonceptionalele sunt la fel”

Exista mai multe tipuri de anticonceptionale. Acestea variaza in functie de firma producatoare, de formula si de compozitie. Unele contin combinatii de estrogen sintetic si progesteron, in timp ce altele contin doar progesteron. Este normal pentru femei sa incerce mai multe anticonceptionale inainte de a se stabili asupra unuia care se potriveste nevoilor si stilului sau de viata.

 

„Anticonceptionalele afecteaza libidoul”

Desi unele femei spun ca pilulele contraceptive reduc placerea sexuala sau interesul pentru sex, adevarul este ca acestea nu afecteaza aceste aspecte. Desi unele femei acuza o reducere sau o crestere a dorintei sexuale, nu se stie cu certitudine daca acestea apar din cauza pastilelor sau a altor evenimente din viata persoanei (dieta, stil de viata, stres etc.).

 

„Este suficient sa iei pilula in zilele cand faci sex”

Daca doctorul iti da o reteta pentru anticonceptionale, doar luarea lor in fiecare zi previne o sarcina nedorita. Pilulele contin hormoni care previn formarea sarcinii, iar luarea lor in mod regulat ajuta la mentinerea hormonilor la un nivel constant. De asemenea, unele femei cred ca sunt fertile doar in zilele in care ovuleaza si ca este suficient sa ia contraceptive orale atunci. Este posibil sa ramai insarcinata daca sperma este prezenta in corp inainte de ovulatie. Celulele spermatice supravietuiesc pana la cinci zile, astfel ca „fereastra” fertila este de aproximativ sase zile pe luna. Luate cu regularitate, anticonceptionalele au o eficacitate de 99%, in timp ce, daca uiti sa iei pastila din cand in cand, riscul de aparitie a sarcinii ajunge la 9%.

 

Care sunt alternativele folosirii anticonceptionalelor

Pilulele contraceptive reprezinta doar una dintre optiunile pe care le ai la dispozitie atunci cand iti doresti sa previi o sarcina nedorita. Alte optiuni pot include metode fara prescriptie medicala, asa cum sunt prezervativele, si metode cu prescriptie medicala (capac cervical, sterilet etc.).

Pe lista metodele anticonceptionale fara prescriptie medicala intra:

Prezervativul masculin – are o eficacitate de 98%. Este realizat din latex sau din alte materiale prietenoase cu pielea si acopera penisul, blocand, astfel, accesul spermei in vagin;

Prezervativul feminin – are o eficacitate de 95%. Este realizat tot din latex si se fixeaza in interiorul vaginului, pentru a impiedica patrunderea spermei;

Buretele contraceptiv – are o eficacitate cuprinsa intre 76 si 88%. Este un burete rotund, din plastic imbibat cu spermicid, care se fixeaza in vagin, pentru a bloca si distruge spermatozoizii.

 

Metodele contraceptive pe baza de reteta medicala includ:

Capacul cervical/vaginal – are o eficacitate de aproximativ 80%. Este un capac moale si flexibil, care se asaza peste colul uterin, pentru a impiedica patrunderea spermei in uter. Acesta se umple inainte de sex cu spermicid;

Diafragma – are o eficacitate de 88%. Este un disc moale si flexibil, care blocheaza accesul la colul uterin. Se acopera cu spermicid inainte de folosire;

Implantul – are o eficacitate de 99%. Este o tija de plastic, de dimensiunea unui bat de chibrit, care se introduce sub piele si elibereaza progestativ. Afecteaza ovulatia si ingroasa mucusul cervical, blocand accesul spermei;

Plasturele contraceptiv – are o eficacitate de 92%. Are circa 5 cm patrati si se pune pe piele, unde elibereaza estrogen si progesteron. Acesti hormoni actioneaza, apoi, similar contraceptivelor orale;

Injectii contraceptive – au o eficacitate de 98%. Se bazeaza pe hormonul progesteron si se realizeaza o data la 90 de zile in cabinetul ginecologului;

Inelul vaginal – are o eficacitate de 92%. Are 5 cm in diametru si se introduce in vagin, unde poate fi tinut pana la trei saptamani, dupa care este scos in timpul menstruatiei. Acest inel elibereaza estrogen si progesteron, impiedicand sarcina nedorita.

Inainte de a alege orice forma contraceptiva, este recomandat sa porti o discutie detaliata cu medicul specialist, pentru a vedea daca anticonceptionalele se potrivesc nevoilor tale si stilului tau de viata. Este foarte posibil ca doctorul sa iti puna intrebari legate de medicamentele pe care le iei (daca este cazul), precum si de alternativele pe care le ai la anticonceptionale (de exemplu, in cazul in care estrogenul/progesteronul sintetic nu este bine tolerat de organismul tau).